copilarie
Copilaria este cel mai scump lucru!Mi-e dor de copilarie…mi-e dor de gradinita…de nebuniile pe care le faceam acolo.Mi-e dor de jocurile copilariei cand ne ascundeam, radeam sau plangeam de ciuda sau cine shtie din ce alt motiv.Fiecare dintre noi avem amintiri placute din copilaria noastra.De fiecare data cand am ocazia, vorbesc cu drag de clipele frumoase din copilaria mea. Multi au dau cu piciorul copilariei…Un lucru e singur:copilaria nu ti-o mai da nimeni inapoi!Se mai trezesc unii pe la 18 ani asa…ca n-au copilarit.Si ce vrei ma?Ai vrea tu sa te mai poti juca in praf sau prin toate shanturile da n-ai cum!Mi-e dor sa mai cad macar o data cu bicicleta si sa am ditamai ranile in genunchi! Mi-e dor de mor sa mai alerg si sa ma tavalesc prin iarba, sa ma joc cu papusile, sa fug de acasa, sa ma agat de toti pomii si sa fac precum maimuta:)), sa ma urc in pom sa iau fructe, sa ma urc pe garduri, sa sar coarda,sa ma dau in leagan, sa ma joc shotronu, sa ma dau cu sania in sir:)) si multe altele pe care acum nu le mai pot face!Norocul meu a fost ca am avut copii de varsta mea cu care sa ma joc si le si multumesc in acelasi timp de clipele frumoase pe cale le-am petrecut impreuna!Imi aduc aminte cand faceam “spectacole”la poarta, cand organizam concursuri, cand faceam coliba si mancam salata de rosii acolo:)), cand faceam mancare din nisip si apa, cand mergeam la furat de mere,caise,corcodushi … cand ma urcam pe ţarc cu Geor, cand faceam plaja in curte sau ne udam cu apa si mute altele:X:X:X!
tutu-7
Copiii astia din ziua de azi parca nu sunt cum eram noi.Ma uit la sormea…are 5 ani si shtie decat Pc, desene, Pc, desene si leagan!Adevaru e ca nici nu prea are copii d varsta ei cu care sa se joace.Pai knd eram eu mica…la 5 ani…nu shtiam ce e ala calculator! Daca aveam 2 papusi, un pix, un caiet si o geanta eram c.m. fericite!Sormea de ex.nici nu se joaca cu papusile! Pai daca aveam si eu papusile si jucariile ei eram c.m fericita si numai cu ele ma jucam. Acum e altceva… Si acum incerc sa ma comport copilareste…asta ma caracterizeaza!O sa am timp sa fiu si adult cu adevarat! Le multumesc parintilor mei ca nu mi-au impus anumite lucruri. Le mai multumesc si ca nu mi-au dat prea multa libertate ci cat sa-mi ajunga!Le multumesc ca m-au crescut bine si ca m-au lasat sa copilaresc.
Va iubesc…pe voi…parintii mei si pe voi…prietenii mei!